Primul pas spre un site personal este o discuție, nu o ofertă de preț

De obicei, persoana care își dorește un site personal cere mai întâi o ofertă de preț. Ea primește o sumă și o listă de pagini, alege oferta care i se pare potrivită, iar construcția începe imediat după aceea. Abia după lansare descoperă că site-ul nu se potrivește felului în care lucrează, deoarece publicarea durează prea mult, fotografiile nu arată așa cum se aștepta, iar paginile nu spun ceea ce voia să spună.

Problema nu ține de calitatea ofertei, ci de momentul în care aceasta este făcută. Un preț corect presupune să știi ce trebuie construit, iar acest lucru nu poate fi aflat înainte de a înțelege cum lucrează viitorul proprietar, cine îl citește și ce dorește să obțină. Prin urmare, o ofertă trimisă la prima întrebare poate estima doar costul unui site obișnuit, nu al site-ului de care are nevoie acea persoană.

Cred că ordinea acestor etape trebuie inversată. Mai întâi trebuie înțeles felul în care lucrează viitorul proprietar, iar abia după aceea trebuie descris site-ul și stabilit prețul lui. Astfel, cel care plătește știe exact ce primește, iar site-ul terminat corespunde celui pe care l-a aprobat.

Metoda mea urmează această ordine și se desfășoară în doi pași.

Primul pas este o discuție despre felul în care lucrează viitorul proprietar. În această discuție nu vorbim despre culori sau despre prețuri, ci despre ce dorește să spună și cui, despre cât de des va publica, despre ce trebuie să arate fără niciun compromis și despre locurile din care vin cei care îl caută.

Al doilea pas este o descriere scrisă a site-ului, împreună cu oferta de preț. Pe baza discuției, viitorul proprietar primește o descriere fără termeni tehnici, care arată ce pagini va avea site-ul, ce apare pe prima pagină și cum va publica. Fiecare decizie din această descriere este însoțită de motivul pentru care a fost luată, iar prețul corespunde site-ului descris în detaliu, nu unei estimări făcute înainte de a-i cunoaște nevoile. Astfel, viitorul proprietar poate vedea, înainte de a decide, atât ce va primi, cât și cât va costa.

Deoarece pornește de la persoana care îl va folosi, fiecare site rezultat din această metodă arată diferit. Pentru cineva care scrie, prima pagină pune în față cel mai nou text și abonarea la email. Pentru un fotograf, fotografia ocupă tot ecranul, iar seriile se parcurg una după alta. Pentru un pictor, lucrările sunt afișate în culorile și la proporțiile lor reale, alături de expoziții și de printuri. Cele trei exemple de mai jos arată cum se poate traduce aceeași metodă în trei site-uri complet diferite vizual și, în același timp, simplu de gestionat. Numele persoanelor și adresele site-urilor din aceste exemple sunt fictive și nu au legătură cu persoane sau site-uri reale.

andreivasile.ro

Andrei Vasileeseuri, în fiecare joi

Joi, 16 octombrie

Despre orașele în care ne întoarcem fără să știm de ce

Există orașe pe care nu le alegi. Te întorci în ele pentru că acolo ai lăsat ceva, chiar dacă nu mai știi exact ce anume.

Continuă lectura

Biblioteca bunicului meu9 octombrie

Trenul de 6:402 octombrie

Scrisul de mână25 septembrie

Un site pentru cineva care scrie: cel mai nou text este primul lucru pe care îl vede cititorul, iar textele mai vechi rămân la îndemână, imediat sub el.

Un site pentru un fotograf: fotografia ocupă tot ecranul, iar textul se reduce la numele autorului și la numărul fotografiei din serie.

mariastan.art

Port · ulei pe pânză · 100 × 125 cm

Vară · 60 × 80 cm

Un site pentru un pictor: lucrările sunt așezate ca pe peretele unei expoziții, iar meniul stă deoparte, ca eticheta unei galerii.

Dacă îți dorești un site personal, scrie-mi la mihai.ilie@mac.com, iar primul nostru pas va fi o discuție, fără niciun cost.